Cantu u cantu po pana pe i giusti
davanti a tia, o Signura.
Mi muavu supa na corda d’ingenuità
pemmu mi vena mpaccia a verità,
caminu d’intra u cora mio puru,
spassandu ntro Paisa mio.
Non mi miantu d’avanti all’uacchi
nessuna cosa chi esta malvagia.
Odiu, u sparrara de lordazzi
e pe chissu m’alluntanu.
Luntanu e mia ogni piattu vacanta;
mai vorria u capisciu chi ava e intra.
Cu straparra ammucciuni, u lavu cu l’acqua e lessia
e cui ntra l’uacchi a superbia u porta, ‘nazzi e mia mu s’alluntana
l’uacchi mia, appostati ntro Paisa, pe i paesani chi stanno cu mia
cui camina supa a strata dell’onestà, sarà u Sindaco mio.
Mu sindavacia cui cu l’ingannu, vola ntro paisa mio ragiuna
cui straparra d’avanti all’uacchi mia non reggia;
cuamu spunta u sula cu si mbrattau e lordia, cinnara diventà;
anniattu e pulizzu, do paisa do Signura, tutti i disonesti.